Creșa și grădinița din cartierul Arhitecților, pe masa Consiliului Local din 26 februarie 2026

Joi, 26 februarie, este din nou ședință de Consiliu Local, cu o ordine de zi lungă.

Dintre toate proiectele, patru mi se par că merită o discuție serioasă: două pentru ceea ce conțin și două pentru că, pur și simplu, nu avem ce citi despre ele.

Primele două sunt legate direct: creșa și grădinița din Cartierul Arhitecților și prelungirea termenului pentru terenul primit de la Rubin.

Creșa și grădinița din Arhitecților

Pe scurt, proiectul propune amplasarea unor construcții modulare care vor funcționa ca o creșă cu două grupe și o grădiniță cu patru grupe, adică aproximativ 100 de locuri pentru copii.

Studiul de fezabilitate nu se referă doar la clădiri, ci și la utilitățile necesare pentru ca aceste unități de învățământ să poată funcționa.

În document este estimată o durată totală de implementare de aproximativ 18 luni:

• 6 luni pentru proiectul tehnic, avize, autorizație și procedura de achiziție;
• 12 luni pentru execuția lucrărilor.

Cu alte cuvinte, din momentul în care încep efectiv procedurile, este nevoie de aproximativ un an și jumătate pentru finalizarea proiectului.

În campania din 2024 ni s-a spus că această investiție va fi gata în 2025. Suntem în 2026 și abia acum se votează studiul de fezabilitate, iar prin prelungirea termenului din contractul de donație cu Rubin ajungem, în mod realist, în 2028 — adică spre finalul actualului mandat.

Recunosc că, știind cât s-a insistat în campanie pe experiența în gestionarea proiectelor cu finanțare europeană, m-aș fi așteptat ca durata reală a unui asemenea proiect să fie cunoscută și asumată de la început. Chiar dacă investiția aceasta este finanțată din bugetul local, etapele administrative și tehnice nu dispar.

Tocmai pentru că vorbim despre o investiție finanțată integral din bugetul local, m-am uitat atent și la deviz.

La capitolul 2 sunt prevăzuți aproximativ 250.000 de lei pentru utilități. Din documentație reiese însă că pe teren nu există în prezent toate rețelele necesare, iar suma pare să acopere racordurile și branșamentele aferente investiției.

La capitolul 7, destinat unor cheltuieli care pot apărea între faza studiului de fezabilitate și proiectul tehnic, precum și ajustărilor de preț pe durata execuției, nu apare nicio valoare.

Asta înseamnă că valoarea de 7,36 milioane de lei, finanțată integral din bugetul local, nu trebuie privită automat ca un cost final bătut în cuie. Dacă apar diferențe sau costuri suplimentare, ele vor trebui acoperite ulterior.

Și atunci întrebarea firească este: nu era mai corect și mai predictibil ca aceste riscuri să fie bugetate de la început?

Terenul de la Rubin și termenul mutat în 2028

Toată această discuție despre termene se leagă direct de cel de-al doilea proiect: prelungirea termenului pentru terenul primit de la Rubin.

Prin actul adițional supus aprobării, termenul pentru realizarea investiției se mută în 2028. Asta confirmă, practic, calendarul care rezultă și din studiul de fezabilitate și arată că termenul inițial nu mai era realist.

Este, fără îndoială, un lucru important că orașul nu pierde terenul.

În același timp, nu pot să nu mă gândesc la declarațiile din trecut, când această donație era prezentată drept „otrăvită” și condiționată de modificarea unor indicatori urbanistici, iar concluzia publică a fost: „am vorbit cu oamenii, rămâne așa”.

Astăzi vorbim despre o prelungire a termenului, de comun acord.

Și cred că merităm răspunsuri clare la câteva întrebări:

• Care sunt exact condițiile prelungirii până în 2028?
• Există și alte obligații sau modificări față de înțelegerea inițială?
• Cine va executa infrastructura de utilități, în special canalizarea: dezvoltatorul sau Primăria?
• Este termenul din 2028 realist, raportat la etapele prevăzute în studiul de fezabilitate?

Nu sunt întrebări împotriva proiectului. Din contră. Cartierul Arhitecților are nevoie de aceste servicii publice de ani de zile.

Tocmai de aceea cred că trebuie să știm de la început cât costă, cine face ce și când ar trebui să fie gata.

Două proiecte despre care nu avem ce citi

Mai sunt însă două proiecte importante pe ordinea de zi: finanțarea programelor sportive și un nou PUZ pe strada Regele Ferdinand.

Despre ele, cu două zile înainte de ședință, nu pot spune aproape nimic.

Nu pentru că nu ar fi importante, ci pentru că documentația nu este publică.

Și atunci apare o întrebare foarte simplă:

Cum ar trebui să-și formeze consilierii locali o opinie serioasă și cum ar trebui cetățenii să urmărească o decizie publică dacă documentele nu sunt disponibile înainte de ședință?

Pe vremea fostului primar, publicarea târzie sau incompletă a documentațiilor odată cu convocatorul provoca scandal. Și pe bună dreptate. Ajunsese o practică prin care Consiliul Local era pus în fața unor proiecte pe care trebuia să le studieze în grabă.

Actualii consilieri USR își amintesc cu siguranță cât de mult se discuta atunci despre problema asta.

Cu atât mai mult în cazul unui PUZ, documentația ar trebui să poată fi consultată nu doar de consilieri, ci și de cetățenii care pot fi direct afectați.

În acest moment, secțiunea de Urbanism a site-ului Primăriei nu mai este actualizată de anul trecut, când am făcut o sesizare tocmai pentru că PUZ-urile nu erau publicate.

Iar aici cred că avem o problemă reală.

Transparența nu se măsoară doar în ședințe transmise live

Este bine că ședințele Consiliului Local sunt transmise și că putem urmări voturile.

Dar transparența începe înainte de vot.

Înseamnă să poți vedea proiectul, studiile, anexele și argumentele pe baza cărora urmează să fie luată o decizie. Să ai timp să le citești, să pui întrebări și, dacă este cazul, să semnalezi o problemă înainte ca mâinile să se ridice în sală.

Altfel, avem transparență doar asupra rezultatului, nu și asupra procesului care a dus la el.

Și e greu să nu observ că, la capitolul acesta, am ajuns în unele situații să stăm mai rău decât în perioada pe care actuala administrație o critica.

Nu cred că este prea mult să cerem documentațiile înainte de ședință.

Dacă o decizie este suficient de importantă încât să fie votată de Consiliul Local, este suficient de importantă și ca oamenii să poată citi înainte ce se votează.